Banking responsabil Consultanţă ONG

Fundraising – Lecţia 3: Vezi partea plină a paharului!

Când vine vorba de fundraising, e bine să ştiţi ce spun datele statistice. În România, nu sunt suficiente date ca să puteţi face predicţii despre comportamentul donatorului, dar sunt câteva, şi e bine să le ştiţi. Vă recomand să începeţi cu cele făcute de Asociaţia pentru Relaţii Comunitare şi Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Folosesc de multe ori la cursuri un chestionar cu date din cele două studii pentru a verifica percepţia (optimistă sau pesimistă) a fundraiserilor cu privire la starea “naţiunii” când vine vorba de donaţii. Mai important decât acest “reality check”-uri însă, e să vedem cum folosim informaţiile. Cel mai inutil lucru pe care îl putem face e să atribuim “o vină” unei entităţi generale care se află în afară noastră – de vină sunt mentalitatea, sărăcia, societatea sau criza. Cel mai bun lucru pe care îl putem face e să citim în spatele datelor şi să înţelegem ce putem schimba în practica noastră pentru a face fundraising mai eficient.

Iată câteva date care sper să vă dea idei despre cum puteţi face fundraising mai bine:

Oamenii nu cred că donaţiile mici pot produce o schimbare. Ce ne spune asta?

Răspunsul inutil – oamenii nu vor să doneze şi atunci spun că ei nu pot schimba lucrurile. Oamenii se simt neputincioşi. Oamenii au impresia că proiectele sunt prea mari şi că nu au cu ce contribui.

Răspunsul care ajută practica de fundraising – aici sunt două direcţii în care putem merge: 1. Să explicăm mai bine oamenilor CUM o donaţie mică poate schimba lucrurile în bine. Putem face asta transformând valoarea donaţiei în ceva care îl ajută pe donator să vizualizeze cum contribuie la schimbare (ex: 10 ron înseamnă prânzul zilnic al unui copil); 2. Să pornim de la exemple din propriile proiecte şi să le arătăm că se alătură unui efort la care participa mulţi alţi donatori. Donaţiile prin SMS au valoarea unică de 2 euro. Suma pe care fiecare donator o dă e mică, însă schimbarea pe care rezultatele unei astfel de campanii o pot produce e mare: Asociaţia Învingem Autismul a strâns în prima zi a campaniei “Schimbă viitorul unui copil cu autism” peste 12.000 euro în câteva ore! O sumă record pentru prima zi a unei campanii prin SMS care arată că donaţiile mici funcţionează.

Cel mai folosit argument pentru a nu dona este “Nu îmi pot permite”

Ce ne spune asta?

Răspuns inutil: românii sunt săraci, nu au de unde să mai facă şi donaţii

Răspuns care ajută practica de fundraising: înainte de un posibil răspuns, o întrebare: “De ce nu îşi pot permite?” Date statistice internaţionale (World Giving Index) arată că nu este o corelaţie directă între rolul de donator şi veniturile oamenilor. Adică, oamenii pot fi donatori independent de nivelul veniturilor.

Nu-i lăsaţi pe donatori să îşi imagineze suma de care aveţi nevoie. Fiţi specifici. S-ar putea că în mintea lor, a schimba viaţa unui om să însemne o investiţie majoră, iar pentru voi să însemne o donaţie lunară de 15 ron.

Luaţi aminte: Donaţia medie anuală a unei persoane către un ONG în România este de 200 ron. Sunt convinsă că, cei mai mulţi dintre voi sunteţi surprinşi că e atât de mare.

Nasol, doar 15% dintre români fac donaţii către ONG-uri. Ce înseamnă asta?

Răspunsul inutil: românii sunt zgârciţi şi nu vor să facă donaţii. Românii nu au încredere în ONGuri.

Răspunsul care ajută practica de fundraising: O veste excelenţă! Înseamnă că piaţă de fundraising din România are mult spaţiu de creştere. Şi încă ceva. Aceleaşi date statistice arată că doar 20% din populaţia activă e solicitată să facă o donaţie. Ceea ce explică cel puţin în parte procentul de 15%. Ştim cu toţii, prima regulă în fundraising e “Dacă nu soliciţi, nu primeşti”.

Sursa principală de informare în luarea unei decizii de a face o donaţie sunt prietenii şi cunoscuţii. Ce ne spune asta?

Răspunsul inutil: Oamenii nu dau decât dacă te cunosc personal. Şi în fundraising, ca peste tot funcţionează relaţiile personale ☺

Răspuns care ajută practica de fundraising: Minunat! Înseamnă că orice organizaţie poate începe să facă fundraising chiar dacă e mică şi locală. Trebuie doar să ia în calcul reţeaua socială, pe care să o cultive şi treptat să o extindă.

Ce ne mai arată datele e că fiecare dintre noi, facem o donaţie dacă avem încredere în cel care solicită şi în cauza pe care o reprezintă. Aşa că, înainte de a face o solicitare, trebuie să construim încrederea donatorilor noştri.

În concluzie, luaţi datele statistice personal şi încercaţi să vedeţi ce vă spun – s-ar putea să vă ajute să faceţi mai bine fundraising şi să construiţi relaţii mai bune cu donatorii voştri.

Bibliografie:

“Tendinţe ale implicării sociale în România”, Asociaţia pentru Relaţii Comunitare, 2008

“România 2010. Sectorul neguvernamental. Profil, tendinţe, provocări”, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, 2010.

Articol scris de Roxana Sofica, ARC Romania

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *