Banking responsabil Consultanţă ONG

Fundraising Lecţia 8 – Între previziuni astrologice și planificare

A început anul. Cu planuri mari. Mai mari decât anul trecut. Parcă suntem mai optimiști și mai nerăbdători să ne apucăm de treabă. Dacă ar exista și niște predicții astrologice care să ne ajute să știm cum va fi anul, viața ar fi mult mai simplă. Dacă astrele ne-ar zice care sunt lunile bune pentru fundraising, când suntem cei mai buni la relaționare și când gândim ca niște finanțiști inspirați am programa anul în funție de asta.

Vestea proastă e că în atragerea de fonduri, astrele nu ne zic mare lucru (cel puțin deocamdată). Vestea bună e că planificarea ne poate ajuta cel mai mult să aflăm când și cum putem face fundraising eficient.

 

Pentru că nici o previziune nu funcționează fără un mic chestionar, iată-l pe al nostru:

1. În ce stadiu de planificare este atragerea de fonduri?

A. Avem un plan de fundraising și e un document pe care ne bazăm

B. Avem un plan de fundraising și e în capul meu

C. Plan, ce plan?

Nu faceți din planificare un efort complex și de durată. Stați împreună cu 2-3 colegi pe care vă bazați, cu pixul (sau mouse-ul) în mană. Uitați-vă la nevoi pentru a stabili suma pe care trebuie să o strângeți. Uitați-vă la metodele deja folosite și la donatorii voștri pentru a vă fixa obiectivele și stabiliți indicatorii importanți prin care măsurați și evaluați rezultatele.

2. Câte fonduri e nevoie să atrageți?

A. Știm exact de ce sumă avem nevoie

B. Avem o idee destul de clară, dar n-aș ptea să vă spun o cifră exactă

C. Strângem cât putem și vedem apoi ce facem cu banii

În funcție de suma de care aveți nevoie stabiliți planul de bătaie, metodele de fundraising, bugetul de care aveți nevoie. Ca să stabiliți suma trebuie să vă uitați la programele organizației, să vedeți care din ele pot fi acoperite din sume deja angajate și ce rămâne de acoperit din fundraising. E simplu! Aveți nevoie de directorul executiv și de o discuție cu coordonatorii de programe.

3. Cum a mers atragerea de fonduri anul trecut?

A. Excelent, ne-am atins obiectivele de fundraising

B. Cred că bine, dar planul a fost urmărit doar la începutul anului după care lucrurile s-au dezvoltat de la sine

C. În comparație cu ce?

Asta presupune că evaluați activitatea de la un an la altul, că puteți analiza ce a mers bine și ce a mers prost și că aceste concluzii se regăsesc în planificarea anului următor. În extrema cealaltă, atragerea de fonduri rămâne o activitate sporadică, căreia nu îi sunt alocate resurse de nici un fel și de la care nu există așteptări.

4. Ce fel de obiective de fundraising urmăriți?

A. Întotdeauna obiective SMART, care se referă la fonduri și donatori

B. Ne propunem în fiecare an să strângem mai mult decât în anul precedent

C. Nu ne stabilim obiective, dar ne străduim să strângem cât mai mult

Obiectivele SMART tocmai au devenit SMARTER daca luați în calcul etica atragerii de fonduri și partea de rezultate înregistrate. Rezultatele urmărite, înregistrate și evaluate de la un an la altul sunt cheia unui plan de fundraising care vă dă o mână de ajutor în predictibilitatea și programarea fondurilor de la un an la altul.

În principiu, cele mai importante obiective se referă la:

–        suma pe care vreți strângeți

–        rata de donatori reînoiți

–        creșterea numărului de donatori noi

5. Folosiți indicatori de atragere de fonduri în planificare?

A. Da, planul de fundraising se bazează pe acești indicatori de fundraising

B. Da, însă folosim doar câțiva indicatori de bază care ne ajută în stabilirea obiectivelor

C. Nu, indicatorii sunt complecși și cer informații pe care nu le avem

Există diferite dimensiuni ale atragerii de fonduri pe baza cărora vă puteţi structura indicatorii de evaluare:

  • Puteți pleca de la etapele relației cu donatorul: achiziție (cost/donator, număr de solicitări vs număr de donatori calculat pentru fiecare metodă sau campanie), retenție (rata de reînnoire a donaţiei, număr de donaţii/an, cost/donaţie repetată) şi upgrade (cost/upgrade, număr de donatori care au ajuns la un nivel predeterminat);
  • Sau puteţi urmări efortul (investiţii în bani şi timp per donator sau leu generat), produsele (calitatea produselor voastre de fundraising, eficiența echipei, mesajele), rezultatele (sume strânse, donaţie medie, numar de donatori calculat pentru pentru diferite tipuri de metode şi grupuri ţintă) și impactul pe termen lung (valoarea pe termen lung a donatorilor, durata donaţiilor, evoluţia donaţiei medii, tendinţa crescătoare a veniturilor pe un orizont de timp de 5-7 ani);
  • Pe termen scurt (efort, produse, rezultate pentru metode individuale) sau pe termen lung pentru metode și intersecția metodelor, diversitatea donatorilor, potențialul pe termen lung.

—–

Stadiul A.

Dacă sunteți în primul stadiu, felicitări! Înseamnă că planificarea este un exercițiu constant în organizație, că folosiți planul pentru a vă doza efortul pe parcursul anului și pentru a avea repere solide pentru ce vă propuneți să strângeți.

Cel mai probabil se văd deja beneficiile procesului și lucrați deja la eficientizarea unor metode și creșterea implicării unor donatori. Previziunea noastră: faceți un fundraising sănătos, continuați!

Stadiul B.

Dacă sunteți în stadiul doi, nu e rău, ați făcut pași importanți, aveți deja o experiență pe care o puteți folosi pentru un proces de planificare. Trebuie doar să aveți încredere că investind puțin timp acum în planificare, veți salva multe bătăi de cap și nervi pe parcursul anului. Pasul următor, acela de a structura și formula lucrurile din cap pe hârtie (sau într-un excel pe laptop) în obiective specifice, e important pentru a avea un fundraising eficient și coerent.

Stadiul C.

Dacă sunteți în stadiul trei, e cel mai bine să vă opriți din ce faceți. Daca nu stiți incotro mergeți, va fi greu să știți că ați ajuns unde trebuia. Iar la final de an, va fi greu să știți dacă ați avut un an bun sau rău, de ce și ce ați putea face mai bine. Gândiți-vă că orice proces dă rezultate dacă e prioritizat și i se alocă resurse. Recomandarea noastră este să  începeți cu planificarea a două sau trei obiective de atragere de fonduri cărora să le alocați resurse și timp pentru evaluare la final de an. Următorul plan se va baza pe ceea ce ați construit și observat în primul. În al doilea an, veți face primele previziuni de fundraising, bazate pe o expereință reală și structurată.

 

Articol scris de Roxana Sofica, ARC România

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *